M-am trezit cu o melodie in cap si mai ales cu un vers: “ Only hate the road when you missin’ home”. Desi iubesc melodia asta, eu nici nu urasc drumurile si nici nu imi e dor de casa.
Pentru ca acasa pentru mine este peste tot. Ieri la Urziceni, azi la Constanta si maine la Bucuresti. Peste tot sunt acasa. Fiecare pat este patul meu preferat, incerc sa imi creez confortul necesar si sa il adaptez la nevoile mele in orice casa imi pun capul pe perna seara. Insa timpul este problema mea.
Timpul liber in special, daca este prea putin imi face rau, dar daca este prea mult imi face foarte rau. Rutina la mine nu exista, desi de multe ori sunt in cautarea ei pentru a ma linisti putin. De multe ori am fost fascinata de oamenii care alearga de dimineata pana seara, au cate 2 servicii, o familie, merg la sala, fac cumparaturi si chiar au si timp pentru ei.
I-am admirat de departe si mi-am propus sa intru si eu in categoria lor intr-o zi. Pe de alta parte, m-am uitat mirata la oamenii care nu fac nimic toata ziua, pierd timpul si lasa sa treaca ziua pe langa ei, nedandu-si seama ce greseala fac pentru ei in primul rand.
Am invatat ca mintea omeneasca este un lucru de natura spirituala in timp ce corpul omenesc este de natura materiala. In fiecare secunda corpul si mintea interactioneaza.
De aici pleaca si ideea de gandire pozitiva. Optimismul este o resursa de vindecare in primul rand si cheia legaturii dintre minte, corp si actiunile noastre zilnice. Din punctul meu de vedere creierul este cel mai complex lucru care a existat si va exista vreodata. Dar cum atata mintea, cat si corpul se afla in acelasi intreg, legatura dintre ele trebuie privita ca o relatie.
Spre exemplu, corpul merge, alearga, loveste, in timp ce mintea gandeste, cauta solutii si rezolvari. De cate ori nu ne-am propus sa nu mai mancam paine, sa mergem la sala, sa nu mai bem cafea, si multe altele? Mintea a spus da, corpul a spun nu. Dar, din ce spun specialistii, corpul este controlat de minte. Deci, unde este greseala? Ce ne scapa?
Mintii trebuie sa ii dai o putere nemarginita, sa o lasi sa creeze, sa delimiteze si mai ales sa controleze. Subconstientul este puterea incredibila a mintii umane. Spune-i copilului tau de mic ca nu e bun, ca e slab si ca nu reuseste sa faca nimic bine, si cu siguranta asta va face toata viata.
Admira-i mamei tale munca depusa si vei vedea ca va munci si mai mult in zilele ce vor urma. Sugestia adusa creierului este arma cea mai puternica a omului. Un alt exemplu sunt situatiile critice in care ne-am aflat si rezolvarea miraculoasa pe care am gasit-o. Cel mai mare secret al reusitei este subconstientul. Este cel mai mare tezaur al corpului uman.
Nu trebuie dobandit sau cumparat, deja il posedam cu totii. Trebuie doar sa invatam cum sa il folosim, sa il educam si sa il lasam liber. Cu toate ca traim intr-o lume in care exista si durere, suferinta, lacrimi, aceasta forta ascunsa a noastra este mult mai puternica si indiferent de gravitatea problemei, forta aceasta este mult mai puternica decat orice altceva.
Stiu atatea exemple, cand infirmii au ajuns sa mearga, bolnavii au invins cancerul, orbii si-au recapatat vazul si tot asa. Partea constienta a mintii a aceptat problema, dar felul in care a fost implantata a dat roade. Gandirea pozitiva si ambitia au ajutat subconstientul sa lupte si sa rezolve.
Majoritatea lumii traieste in lumea exterioara, axandu-se pe lucrurile fizice si materiale. Putini sunt cei care reusesc sa isi canalizeze atentia pe cea interioara, ajungand sa descopere si sa faca lucruri pe care nici nu banuiau ca le pot face cu ceva timp in urma. Tot ce ganditi si construiti in interior, reflecta in conditiile exterioare. Nu va trasati limite. Nu spuneti niciodata “eu nu pot sa fac asta”, pentru ca fara sa va dati seama, subconstientul primeste aceasta indicatie si nici nu mai incearca sa schimbe ceva. Schimba-ti gandirea, las-o libera, da-i puterea care ii apartine si numai asa poti influenta pozitiv viata. Nu aveti nimic de pierdut daca incercati. Incepe de acum.
“Pentru o înţelegere cât mai corectă a fenomenelor ce se petrec în mintea noastră, vom asemăna mintea cu o grădină. Dumneavoastră sunteţi grădinarul care plantează în tot cursul zilei diferite seminţe (gândurile întreţinute în subconştientul propriu). Ceea ce acum semănaţi în subconştient veţi recolta ca efecte mai târziu, în corpul şi destinul dumneavoastră. ” Joseph Murphy.
