Sunt in Shanghai deja, dar mintea mea nu e aici. Mi-as dori sa ma pot teleporta in Romania pentru ziua de maine. As vrea sa fiu langa ea in ziua asta importanta. Ne stim de 8 ani, tin minte si acum prima saptamana de liceu, cand eu, fara sa o cunosc am sunat-o sa stam amandoua in banca.Nici acum nu imi aduc aminte ce m-a determinat sa fac asta, dar foarte bine am facut.
Mi se pare ca o stiu de o viata, nu doar de 8 ani. Am foarte multe prietene bune, aproape de sufletul meu, dar ea tot timpul a fost putin mai speciala, prietena mea de suflet. De multe ori iti e mai usor sa iti deschizi sufletul in fata unui strain, in tren, in avion, sau chiar si in taxi. M-am trezit odata vorbind cu un taximetrist in Londra despre problemele mele. Nu il mai vazusem niciodata, eu eram eu si el era el.
Eram despartiti de peretele din plastic care se afla in taxiurile din Londra, ne auzeam in boxe unu pe altu, si atat. Am vorbit tot drumul, fara sa stiu de ce am ales sa ii spun lui niste chestii personale, pur si simplu se intampla cateodata.
Dar, ea, este tot timpul acolo. Sta si ma asculta ore insir de atatia ani, zilnic, fara sa imi spuna vreodata ca a obosit. Stie sa ma calmeze, cand sa imi dea dreptate, cand sa ma certe, si mai ales, intelege dintr-o singura privire, dintr-un singur cuvant, ceea ce simt si ce am nevoie sa aud. De cele mai multe ori, comunicarea dintre noi doua este nonverbala.
Ea, sincera, sufletista si cu personalitate va spune “DA” maine. As avea atat de multe sa spun, dar nu mi-ar ajunge timpul si spatiul.Bucuria din sufletul meu este imensa. Cuvintele simple nu ar putea descrie sentimentul din mine, poate mai degraba nervozitatea de a nu putea fi acolo langa ea, mai ales ca la anul eu si sotul meu vom fi nasii lor.
Ea a fost mereu langa mine, incepand cu cele mai proaste momente pana la cele mai sincere si fericite. Am plans cu ea, am ras impreuna, m-a certat, m-a incurajat. Pot sa spun ca m-a impins in permanenta sa scriu. Am decis ca la un moment dat vom scrie impreuna o carte, despre fiecare traire si sentiment.
Am fost impreuna timp de 4 ani zi de zi, in aceasi banca. A venit timpul cand eu a trebuit sa ma mut in alt oras. Pentru mine lucrul asta a fost o dovada ca distanta nu poate distruge ce este puternic. Si ea si viitorul ei sot(maine) au trait in tari diferite o lunga perioada de timp.
I-am admirat intotdeauna pentru cat au fost de uniti, si uite ca toate: stresul, chinul, distanta si multe altele au meritat, maine e ziua cea mare. De maine incepeti un alt drum impreuna, un alt capitol. Ma pot mandri cu faptul ca am fost langa tine pana acum si voi ajuta la scrierea povestii ce va urma. Casa de piatra Sis!